joi, 30 octombrie 2008

Secventa video, Richard Wurmbrand, 84 ani
video
...Dacă o să şed pe tronul Lui, aş vrea să ştiu cum arată tronul. Care ştiţi ce spune în Daniel 6, tronul Lui e făcut din flăcări de foc, tu vrei să şezi undeva unde sunt flăcări de foc? Unde toate durerile lumii se înalţă acolo şi tu arzi de toate dorurile şi de toate dorurile nesatisfăcute, şi de toate lacrimile care se varsă pe pământ şi le împărtăşeşti pe toate şi arzi de dorul de a lupta, la aceasta suntem chemaţi, suntem chemaţi la nişte lucruri foarte înalte şi trebuie fiecare să se gândească cum e mai bine, viu sau mort. Dacă vrei să te lăfăieşti, fă-ţi pe pământ să-ţi fie cât mai bine, dacă vrei să-I serveşti lui Dumnezeu, dacă vrei să fi de folos dragostei, poţi să ai sarcini mai mari.
Şi acum să vă spun una sau două pilde despre credincioşi care aşa au gândit, eu lucrez într-o misiune se numşte „Vocea Martirilor” şi noi îi anunţăm pe cei progoniţi în închisorii pentru credinţa lor, sunt mii de credincioşi la închisoare astăzi, nimeni nu ştie câţi sunt în China, nimeni nu ştie câţi sunt în Vietnam, nimeni nu ştie câţi sunt în ţările musulmane, şi vă spun de pilda unuia din China. Un frate de-al nostru, Fang Cheng, un păstor, a fost arestat în China, bătut, torturat să spună de alţi fraţi de asemenea prigoniţi acolo, el să spună. Noi am avut acolo 2 tipografii clandestine, n-aveau voie să tipărească lucruri creştine. Dar am făcut două tipografii clandestine. Descoperă o tipografie, de unde aveţi maşina? de unde aveţi hârtie? de unde aveţi cerneală? cum împărţiţi cea ce tipăriţi? cum le transportaţi? şi aşa mai departe..., l-au chinuit, l-au bătut... el nu a spus. Ca într-o seară să-l cheme iarăşi la securitatea lor, la interogator, un căpitan de securitate şi de data aceasta s-a mirat şi fratele nostru, în loc să înceapă cu bătaia, îl aşează frumos într-un fotoliu şi-i spune, „Nu vă necăjiţi cu nimic, să nu vă fie frică de nimic, nu vă atingem nici măcar cu un deget, eu v-am chemat numai că vreau să-mi explicaţi ceva din Biblie!”, şi era şi o Biblie deschisă pe masă. Fratele nostru foarte bucuros, să explice unui comunist din Biblie. Şi l-a întrebat, „Domnule Fang Cheng, dumneavoastră credeţi că ăsta e Cuvântul lui Dumnezeu?”, „E Cuvântul lui Dumnezeu! ”, „E adevărat tot ce scrie aici?” „E adevărat!”, şi a deschis el la Exod 20, unde spune, ce a spus, „Uite domne, aicea scrie, că nu un profet, nu un predicator, Dumnezeu a zis”, deci pe muntele Sinai a vorbit însuşi Dumnezeu, un profet poate să se înşele, un predicator poate să o ia razna, iar aici în Exod 20 zice, „ce zice Dumnezeu, Dumnezeu a dat 10 porunci, mai multe nu a dat, şi vă închipuţi că avea numai 10 minute la îndemână, Dumnezeu, ca să spună tot ce are de spus. El dintre toate posibilităţile a ales, cele 10 cuvinte, neimportante, aici, „eşti de acord?”, „De acord”, „Ei ce spune aici, să nu ai alţi dumnezei, să nu îţi faci chip cioplit, să nu iei numele Domnlui în deşert, spune acolo despre o zi de odihnă, şi pe urmă ce spune, care e porunca următoare?”, se face că nu ştie, „Să cinsteşti pe tatăl şi pe mama ta”, „Aduceţi-o încoace!”, a dat un ordin şi gardienii o aduc pe mama lui cu lanţuri de mâini şi de picioare, numai piele şi oase. Şi necăjită, murdară, era o deţinută, se vedea pe ea că a fost bătută, şi a spus, „Uite mama ta! Şi uite ce spune Dumnezeu domnule predicator Dumnezeu spune, să cinsteşti pe tatăl tău şi pe mama ta, şi uite noi îţi dăm ocazia să cinsteşti pe mama ta. Tu spune-ne tot ce-ţi cerem noi. Cine mai lucrează cu tine în biserica asta interzisă, cine mai sunt alţii care lucrează la tipografie, spune-ne tot şi astă seară eşti tu liber, e mama ta liberă şi tu poţi să o cinsteşti, să o onorezi şi să-i faci plăcere lui Dumnezeu. Că Dumnezeu a spus să cinsteşti pe tata şi pe mama. Dumnezeu nu a spus să taci când te duci la Securitate şi să nu îi spui în faţă, dacă erau aşa de importanţi asta spunea, El a spus tot ce-i mai important, tot ce-i mai important: să ai grijă de mama, uite noi îţi dăm ocazia să ai grijă de mama ta!” Aşa... o fi trecut el printr-un seminar, fratele acesta, la seminar nu te învaţă ce să răspunzi când eşti pus în faţa unei asemenea chestiuni, nu ştia ce să răspundă şi se întoarce la mama sa: „Mama, ce să fac?”, şi mama în lanţuri i-a răspuns: „Băiatul meu, eu te-am învăţat de când erai mic să iubeşti pe Dumnezeu, să iubeşti pe fraţi şi să nu fii un Iuda, să nu fii un trădător, eu sunt gata să sufăr şi să mor pentru cauza Sfântului Isus, fă şi tu la fel, nu-L trăda şi nu spune nimic!”, şi Fang Cheng triumfător s-a întors la căpitanul de securitate şi i-a spus: „Domnule căpitan, aţi avut dreptate, înainte de toate trebuie să cinstesc pe mama mea, aţi auzit ce poruncă mi-a dat mama!” Şi mama aceasta nu a mai ieşit din închisoare, ea era bătrână, nu a putut să suporte toate chinurile acestea, el le-a suportat, după câţiva ani a ieşit şi el a povestit lucrul acesta. Există oameni, care credinţa e numai ce poţi obţine de la Dumnezeu, şi pentru alţii Dumnezeu e un Dumnezeu al iubirii, pe el îl dor durerile tuturora. A venit Isus care îi era bine în cer, de ce a venit pe pământ? Îi lipsea ceva în Cer? Nu îi lipsea nimic în cer! Avea toate cele de trebuinţă acolo. Păi nu putea să se bucure de bucuriile cerului când vedea că atâţia că suferă aici, nu putea! Şi a venit, păi asta înseamnă ... şi dacă o să fiu cu Isus nu pot să duc o viaţă egoistă, şi mă doare de toţi. Isus a suferit pe Golgota, pentru noi oamenii. De asemenea mai sunt şi alţii în Iad, şi spune a coborât în Iad, asta spune în Scriptură, să ia parte şi la durerile de acolo, păi asta este dragostea, să iei parte la dureri. Asta este forma cea mai înaltă de câştig, partea cea mai înaltă de Cer. Despre asta foarte puţini şi foarte rar se prind, despre asta puţin se scrie, puţin se vorbeşte. Când eram la închisoare, fraţi şi surori, şi am citit şi ce scriu fraţi ruşi şi chinezi şi alţii care au trecut prin închisoare, e aşa de trist, scrieri după cele prin care am trecut este că să venim la Cer, dar să nu venim la Cer ca egoişti, să mă înfrupt eu, ci cum pot trăi în Cer, cum pot să servesc mai bine din cer decât serveam altă dată şi când Cel din Cer, lasă Cerul şi vine aici pe pământ, vine aici pe pământ. Bogatul din Iad îi spune lui Lazăr, spune în Luca 16, era un bogat chinuit în iad şi se roagă de Avraam, mai bine se ruga de Isus că mai mult răspuns avea, se roagă de Avraam să vină cineva şi să pună numai degetul înmuiat în apă şi să îl pună aici „pe limba mea că tare mă mai necăjesc aicea”, şi Avraam îi răspunde: „Nu se poate, între noi şi voi e o prăpastie, şi cei care vor să vină de la voi la noi, nu se poate, dar nici de la noi la voi nu se poate, păi cum sunt în Cer unii care vor să meargă acolo? Când cei de pe pământ vor să ajungă acolo asta înţeleg? Dar cei din Cer vor să vină în locul de suferinţă, asta este a fi ceresc. Cerul nu este un loc de desfătare, ci un loc unde noi puteri căpătăm şi noi viziuni pentru noi lucrări, spune „...îţi voi da conducerea unor neamuri”. Eu conduc doar o misiune care lucrează în vreo 40 de ţări şi eu nu dorm noaptea, nu ştiu ce să fac, vei avea de condus neamuri, crezi că este uşor să conduci un neam? Nu-i uşor să conduci un neam. Cerul la care noi aspirăm şi la care noi suntem invitaţi, este o înaltă chemare, este multă suferinţă, şi mult necaz pentru multă lume, şi suntem chemaţi să fim mângâietori în această lume. Plecaţi de Biserică, am fost închinat de către Dumnezeu, devenim una cu Dumnezeu, să ştiţi că Dumnezeu e un Dumnezeu al iubirii şi ... de fiecare om din împrejurul tău. Să nu treci pe lângă un copil creştin şi să-l întrebi de ce este creştin. Vei fi împreună cu Isus, vei avea felul de a gândi şi a simţi lui Isus. Isus trece prin moarte, trece prin înviere, ştiţi care e primul cuvânt care Îl spune? A trecut prin aşa ceva, a biruit moartea şi vine o femeie plângând şi zice: „Femeie, de ce plângi?” dar noi pe lângă câte femei care plâng nu trecem fără să le zicem nimic? Ba unii dintre noi fac o femeie să plângă, o face pe mama să plângă, o face pe soţia să plângă, facem pe copii, dar vine o femeie care plânge, „Femeie de ce plângi?” Aşa gândeşte Isus, şi este o lume întreagă în plâns împrejurul nostru, şi a fi ceresc, a fi una cu Isus, înseamnă a lua parte la acest plâns al lumii, şi să fim, Duhul Sfânt e Mângâietorul, să fim oamenii care aducem mângâiere, care aducem zâmbet şi pe buzele oamenilor, dar aducem un zâmbet şi pe buzele lui Isus că şi-a împlinit scopul, El îşi a din Cer, pentru ca mulţi discipoli de-ai Lui, care flămânzesc cu toţi cei care flămânzesc, suferă cu toţi cei care sunt chinuiţi şi caută împrejurul lor să le fie de folos.
Plec şi nu ştiu dacă vă voi mai vedea, am 84 de ani şi credeţi-mă că dacă aş fi şti ceva mai bun de spus v-aş fi spus oameni bun, dar altceva mai bun decât asta nu ştiu, decât să căutaţi să ajungeţi în cer, să vă pocăiţi şi să ajungeţi acolo, din primul cer să înaintaţi spre al doilea cer şi să aduceţi pe alţii la credinţă, şi de la al doilea cer la al treilea cer, nu există vreo suferinţă a altcuiva care să o iau asupra mea, să iau o cruce şi să fiu un mângâietor şi un binefăcător pentru cei care suferă alături de mine. Asta e ce am vrut să spun, dacă nu am reuşit vă rog să mă iertaţi, dar asta am avut pe inimă. Dumnezeu să vă binecuvânteze pe toţi, AMIN.
…..